Analiştii cred că leul va continua să piardă teren faţă de euro, pe termen mediu şi lung. Consilier al guvernatorului BNR: Visătorii în stele nu s-au împuţinat nici anul acesta

Tendinţa de depreciere a monedei naţionale faţă de euro va continua pe termen scurt şi mediu, consideră analiştii chestionaţi de MEDIAFAX, în condiţiile în care cursul de schimb al monedei naţionale a atins luni un nou minim istoric în raport cu euro, de 4,7729 lei.

Joi, 14 noiembrie, cursul a fost de 4,7669 lei/euro, iar vineri a rămas practic în aceeaşi zonă, înregistrând o scădere nesemnificativă la 4,7667 lei/euro. Minimul anterior, de 4.7648 lei/euro a fost atins în data de 25 ianuarie, la câteva săptămâni dupa adoptarea OUG 114/2018.

Întrebat cum vede evoluţia cursului monedei naţionale, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a răspuns pentru MEDIAFAX că este vorba doar despre câţiva bănuţi şi a refuzat să facă comentarii cu privire la evoluţia viitoare a cursului. “Cât priveşte ce s-a întâmplat în aceste zile sunt mai multe lucruri de discutat. Principalul aspect este sezonalitatea cursului. La noi, la ţările vecine, toamna cursul monedei naţionale are nişte schimbări spre depreciere. Sunt şi foarte multe incertitudini în mediul economic, în piaţa valutară, în condiţiile în care investitorii n-au încă o idee clară încotro va merge economia. Şi măsurile (noului Guvern) sunt în curs de constituire. Unele au fost deja anunţate, altele urmează, altele sunt doar previzionate”, a spus Vasilescu.

Lunile de toamnă-iarnă au o sezonalitate mai mare în condiţiile în care importurile cresc iar acestea se plătesc preponderent în euro, ceea ce înseamnă o cerere mai mare pentru valută şi mai mică pentru leu.

Însă în piaţa valutară leul a trecut de pragul de 4,77 lei încă de joi, maximul intra-day fiind de 4,7709, potrivit datelor furnizate de investing.com, presiunea fiind continuă şi în ziua de vineri, 15 octombrie, când cursul a atins un maxim intra-day de 4,7716 lei pentru un euro. Dar în ambele zile s-a închis puternic sub maximul intra-day. Totodată, maximul intra-day de luni a fost de 4,7765 lei/euro. Presiune a existat şi pe forint şi zlot în ultimele zile, monedele maghiară şi poloneză demarând o tendinţă similară cu cea a leului începând cu luna noiembrie. Forintul maghiar se apropie de minime istorice în aceeaşi tendinţă cu leul. Inflaţia în ţara vecină este la cote ridicate la fel ca în România, Ungaria având a doua cea mai ridicată rată a inflaţiei din UE.

Claudiu Cazacu, analist pieţe financiare, a precizat pentru MEDIAFAX că este într-adevăr o mişcarede depreciere în regiune, dar că ceea ce întâmplă pe leu nu poate fi justificat printr-un argument regional ci că mai degrabă ceea ce vedem este o mişcare specifică determinată de poziţia deficitelor şi imaginea reflectată în pieţe.

“Apar pe final de an anumite presiuni de depreciere din pricina poziţiei pe care o consideră pieţele că o avem noi la nivel bugetar. Anume riscul acela de a depăşi ţintele de deficit. Faptul că suntem percepuţi drept ceva mai riscanţi ne induce o tendinţă de diminuare a expunerii capitalului nerezident pe România şi acest lucru se vede pe mai mulţi indicatori locali (n.r. inclusiv pe Bursa de valori, unde lichiditatea se află pe termen mediu la aproximativ jumătate faţă de valoarea înregistrată de la începutul anului). Este posibil ca această tendinţă de depreciere pe leu să fi fost cumva temperată de prezenţa băncii centrale. Altfel poate variaţiile ar fi fost ceva mai pronunţate”, a spus Claudiu Cazacu.

De menţionat că la 31 octombrie 2019, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 34.908 milioane euro, faţă de 35.423 milioane euro la 30 septembrie 2019, o scădere de 515 milioane de euro a rezervei în condiţiile unor puseuri de volatilitate în primele 10 zile ale lunii octombrie. Date privind rezerva valutară în noiembrie se vor publica la 1 decembrie.

Totodată, miercuri, 13 noiembrie, au fost publicate de BNR datele care arătau că deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele 9 luni ale anului se cifrează la 8,1 miliarde euro, cu 19% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 6,79 miliarde de lei. Joi a urmat anunţul ministrului de finanţe Florin Cîţu care prognoza că deficitul bugetar va fi de peste 4% pentru finalul acestui an.

Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni şi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie. Scăderea este de circa 5 bani în perioada analizată.

Întrebat dacă bancherii de investiţii care fac tranzacţii pe piaţa valutară se uită sau nu la declaraţiile ministrului de finanţe Florin Cîţu, Adrian Vasilescu a răspuns: “Depinde. În general, piaţa noastră nu este foarte sensibilă la declaraţii politice. Nu de acum, este o tendinţă şi o caracteristică pe care o vedem de mult timp pe piaţa valutară, această reticenţă în faţa declaraţiilor politice”.

Întrebat dacă este nevoie de o acomodare a cursului faţă de situaţia economică actuală, în condiţiile în care deficitele s-au umflat iar economia a încetinit, lucru văzut şi din inflaţia care a reintrat în ţinta BNR de 2,5% plus/minus 1%, Vasilescu a precizat: “Cursul este deobicei atent la deficitul de cont curent. Şi trebuie să recunoaştem, acest deficit este mare în România. Inclusiv pe balanţa de alimente, este nefiresc să se întâmple aşa dar asta este realitate. Balanţa alimentară export/import este deficitară, iar deficitul este măricel”.

Întrebat cum vede anumite previziuni care vorbesc despre 4,8 lei sau chiar 5 lei pentru un euro, Vasilescu a spus că “visătorii în stele nu s-au împuţinat nici anul acesta”.

Mai mulţi analiştii contactaţi de către MEDIAFAX notează ca praguri următoare nivelul de 4,8 lei, a cărui spargere ar putea duce ulterior la 4,83-84.

“Nimeni nu poate să prevadă, nici măcar banca naţională, cursul pe termen scurt care este determinat de raportul cerere-ofertă. Câtă valută vine în România, câtă valută e ţinută, ce exporturi şi importuri sunt…”, a spus Adrian Vasilescu pentru MEDIAFAX.

Un alt specialist de investiţii care nu a dorit să fie citat a spus pentru MEDIAFAX: “Apetit pentru risc există (în pieţe). Indicii din Statele Unite sunt aproape de maxime istorice, deci nu-i neapărat o chestiune regională ci cât faptul că în fiecare dintre aceste ţări din regiune există motive de îngrijorare. Mă tem că există o tendinţă de depreciere care va deveni (mai) vizibilă în continuare. Marea întrebare este însă dacă se va menţine cumva o stare de relativă detaşare şi relaxare a investitorilor internaţionali în pieţele lor cheie. Deocamdată s-a trecut cu bine (peste tensiuni comerciale şi încetinirea economiei globale) dar dacă apar schimbări de direcţie acolo putem să vorbim de cotaţii mai ridicate (pentru leu). Banca centrală a României nu va permite totuşi mişcări foarte rapide, să zicem spre 5 lei. Nu va lăsa să se ajungă într-o săptămână acolo, dar dacă lumea se obişnuieşte cu 4,77, după aceea cu 4,80, de la 4,80 la 5 lei este distanţă de mai puţin de 5%. Parcă văd ce va spune guvernatorul, că nu ne agităm la 3-4%. Câţiva bănuţi aici, câţiva bănuţi acolo… dar probabil nu vorbim de 5 lei anul acesta decât dacă se întâmplă ceva grav afară, în pieţele externe”.

La rândul său, Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, a precizat că de vină pentru evoluţia cursului este pe de o parte contextul regional, iar pe de altă parte cauza sunt despre deficitele gemene ridicate pentru România.

“Noi divergem faţă de regiune. Dacă ne uităm la contul curent, noi o să fim undeva la 5% deficit de cont curent în PIB în contextul în care regiunea este în general în excedent. Iar ca deficit bugetar probabil că vom fi spre 4% conform ultimelor declaraţii, anul acesta, iar legea pensiilor înseamnă că va creşte şi mai mult. În condiţiile în care, la fel, în regiune avem bugete echilibrate. Deci noi divergem faţă de regiune şi sărim pe partea negativă în ochii investitorilor cu aceste deficite mari”, a spus analistul.

Aceste deficite trebuie finanţate inclusiv cu datorie externă şi se vede cum datoria exernă a crescut cu undeva la 8 miliarde de la începutul anului, a mai precizat Codirlaşu.

“Toată datoria asta a fost urcată de către guvern pentru a-şi finanţa deficitul. De aici cerinţa de valută pentru a finanţa deficitul de cont curent şi la fel deficitul bugetar care este în creştere. Acestea sunt fundamente nu foarte prietenoase cu cursul. Ele pun presiune pe depreciere şi trebuie de asemenea să ne uităm, dar asta este o tendinţă pe termen lung, şi la diferenţialul de inflaţie dintre România şi zona euro. Noi avem cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană. În general, inflaţia şi deprecierea sunt corelate, dar pe termen lung. Din acestea două puncte, deficite gemene şi inflaţie, vine presiunea de depreciere, care probabil va continua şi în viitor”, a adăugat acesta.

Întrebat cu privire la cât de dispusă ar putea fi Banca naţională să acomodeze deprecierea leului pentru re-echilibrarea economiei, preşedintele CFA România a notat: “În general, în România, s-a utilizat cursul de schimb pentru închiderea dezechilibrelor macroeconomice. Prin curs de schimb şi inflaţie se corectează dezechilibrele macro. Noi le avem pe amândouă”.

Minimul istoric intra-day pentru cursul euro/leu a fost atins în luna martie în piaţa valutară, respectiv în data de 31 martie, nivelul maxim fiind de 4,7812 lei, potrivit datelor furnizate de investing.com. Luni, Consiliul de Administraţie al BNR a avut şedinţă.

Loading...